Eichhornia crassipes – zambila de apa

Eichhornia crassipes, zambila de apa, plante naturale acvariu si iaz

Zambila acvatica, “vraciul” apelor poluate
Utilizarea zambilei de apa pentru epurarea apelor uzate este considerata o tehnologie simpla care nu necesita masini si echipamente costisitoare
Zambilele de apa sunt planteacvatice potrivite pentru indepartarea nutrientilor poluatori din ape, datorita cresterii rapide si a faptului ca plutesc.
Problema curatarii apelor poluate cu ajutorul zambilei de apa (Eichhornia Crassipes) a facut obiectul unei lucrari de cercetare realizate intre anii 1980 si 2004.
Cercetarile pe aceste plante au fost facute in incinta Statiei de epurare din judetul Arges, supranumita “Piramida de la Pitesti”, de catre prof. univ. dr. Marioara Godeanu, cercetator stiintific in domeniul biologiei, presedintele Sectiei de Biologie a Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania.
Este vorba despre lucrarea “Obtinerea si valorificarea speciei Eichhornia Crassipes pe lucii de apa”. Biologul a fost sprijinit in toti acesti ani in care s-au derulat studiile de Universitatea Ovidius din Constanta si de multe alte institutii de cercetare din intreaga tara.
Cultura plantei, o alternativaAceste plante joaca un rol important pe Terra. Acestea au proprietatea miraculoasa de a retine de 1.200 de ori mai multi poluanti decat pot stoca apele reziduale.
“S-a constatat ca un hectar de zambile de apa genereaza o cantitate de oxigen care asigura necesarul pentru 500 de persoane timp de 24 de ore”, a subliniat cercetatorul. Totodata, un hectar de zambile de apa ar putea sa acumuleze din apele menajere azotul generat de aproape 595 de persoane si fosforul generat de 180 de persoane, producand 67 de tone de materie uscata anual. De aceea, multe eforturi au fost indreptate in aceasta directie de utilizare.
“Ca un filtru de poluare, zambilele sunt indicate, deoarece nutrientii de baza de care au nevoie pentru a supravietui – azotati, fosfati, potasiu – sunt si principalii poluanti. Cercetatorii au descoperit si alte caracteristici importante ale acestor plante: asmilarea toxinelor, a pesticidelor si a metalelor grele. De aceea, cultura zambilei este vazuta din ce in ce mai mult ca o alternativa a metodelor de epurare a apelor.
Utilizarea zambilei de apa pentru epurarea apelor uzate este considerata o tehnologie simpla care nu necesita masini si echipamente costisitoare, multa munca sau procese complexe de intretinere. Este nevoie doar de spatiu si de vreme calda.
Inainte de a fi plantate pe apele poluate, zambilele de apa cresc in spatii special amenajate /acvarii
Plantarea, pe vreme calda: In Romania, zambila de apa este utilizata pentru depoluarea apelor cu incarcatura organica. Lastarii obtinuti iarna in sistemele climatizate sunt folositi pentru a popula suprafete de apa, atunci cand temperatura aerului atinge 10-15 grade Celsius, iar in apa sunt cel putin 10 grade Celsius.
Operatiunea de curatare a ecosistemului vizat pentru depoluare incepe primavara, prin scaderea pe cat posibil a nivelului apelor si indepartarea reziduurilor grosiere: pungi de plastic, sticle de plastic, borcane, scanduri, crengi, resturi vegetale.
“Dupa curatare se aduc plantele din instalatia biotehnologica tip piramida de epurare si obtinere de material pentru populare si se plaseaza in zona de amonte. Plantele sunt asezate in apa in asa fel incat sa pluteasca, iar radacina sa fie strict in apa, si nu rasturnate, pentru a nu se forma alge pe ele”, a mai spus cercetatorul.
Periculoase in sezonul rece: Eichhornia Crassipes (zambila de apa) este considerata de unii autori cea mai productiva planta de pe Pamant, avand capacitatea de a-si dubla masa in doar doua saptamani.
“In conditii normale de crestere, 10 zambile se pot inmulti pana la 60.000 si pot acoperi un hectar de apa in doar opt luni”, a spus prof. univ. dr. Marioara Godeanu. Recoltarea plantelor si valorificarea biomasei constituie alte doua etape in procesul de epurare a apelor, care definitiveaza tehnologia de recuperare a substantelor din ecosistemele acvatice poluate.
Potrivit studiului realizat de prof. univ. dr. Marioara Godeanu, dupa dezvoltare, plantele se recolteaza de pe suprafata lacului chiar in timpul verii, pentru valorificarea lor diversa. “Recoltarea este obligatorie pana in luna noiembrie. Acest lucru este necesar deoarece plantele lasate pe lac dupa scaderea temperaturii la 5 grade Celsius mor. Mai mult, in sezonul rece, acestea pot determina colmatarea lacului si totodata repunerea in circuit a nutrientilor acumulati de plante”, a precizat cercetatorul.
In studiile efectuate in Romania nu s-au observat daunatori ai plantelor in regim liber. In schimb, introducerea de plante duce la atragerea pasarilor salbatice, cum sunt ratele, lisitele, lebedele, care se hranesc cu mici cantitati de plante, cu organismele care se dezvolta pe radacinile plantelor, cu pesti etc. In general, este mult mai rentabila aparitia acestor pasari, in special rate si lisite, care constituie un mod de valorificare si pentru populatie.
In incinta Delfinariului din Constanta, plantele au reusit sa-si creeze microhabitatul
Problema apei: Pentru multi dintre locuitorii Terrei problema apei este tot mai critica.
Accesul din ce in ce mai precar la apa al multor comunitati umane demonstreaza importanta acestei resurse naturale.
O treime din populatia lumii traieste in zone cu stres hidric, adica in regiuni lipsite de accesul continuu la resursele de apa.
Specialistii spun ca, pana in anul 2025, doua treimi din populatia planetei va suferi din cauza lipsei de apa.
In prezent, aproximativ 6.000 de oameni, mai ales copii din tarile “lumii a treia”, mor, zilnic, din cauza lipsei de apa sau a bolilor determinate de apa contaminata.
Efectele benefice ale plantei: Cercetatoarea Veronica Gi-tye a explicat ca, in urma cu mai bine de 20 de ani, utilizarea plantei a dat rezultate in depoluarea apelor reziduale orasenesti.
“In anii ’80 am avut rezultate excelente referitor la utilizarea Zambilei de apa si a Salatei de Nil (Pistia Stratiotes) in depoluarea apelor reziduale orasenesti.
In anumite conditii am obtinut ape la un grad foarte avansat de epurare, cu toti parametrii mult sub limitele cele mai severe reglementate pentru evacuare. Dintr-o cantitate nesemnificativa, propriu-zis de cateva kilograme, aplicate corespunzator, pe un luciu de apa de cateva hectare, in decurs de cateva luni, din luna aprilie pana in iulie, s-a obtinut o cantitate de sute de tone de biomasa”, a spus Veronica Gitye.
Plantele au avut efect benefic atat asupra depoluarii apelor reziduale pe care s-au aplicat cat si asupra imbunatatirii calitatii aerului din zona aplicata prin cantitatea enorma de oxigen produsa.
Specialistul a spus ca recoltarea biomasei se face mecanizat, aceasta putand fi valorificata in multe feluri. “Biomasa este utilizata ca adjuvant in hrana animalelor. Porcii sunt mari iubitori de astfel de plante. Dupa recoltare, daca sunt tocate, din aceste plante acvatice se obtine biogazul.
De asemenea, din astfel de recolte se poate obtine un compost foarte bun pentru ameliorarea solurilor, dar si hartie de cea mai buna calitate. Prin extractia de Pigmentii clorofilieni extrasi din zambilele de apa sunt utilizati in industria farmaceutica si in cosmetica”, a mai spus specialistul.
Rezultate de succes: Veronica Gitye spune ca, dupa “89, aplicarea plantelor nu s-a mai efectuat, iar pana atunci s-a aplicat doar experimental, deoarece nu a fost prevazuta in tehnologiile de epurare existente.
“Desi am fost printre primii in Europa cu rezultate in acest domeniu, alte tari de pe continent ne-au luat-o inainte si utilizeaza cu succes cele doua tipuri de plante in epurare. In SUA se aplica demult, am si fost apreciati de colaboratorii nostri din SUA referitor la rezultatele obtinute”, a adaugat dr. ing. Veronica
Gitye.
Origine si raspandire: Zambila de apa este originara din raul Amazon, America de Sud. Planta a fost introdusa in Statele Unite ale Americii in anul 1884, la Expozitia Cotton States, in New Orleans, statul Louisiana. Aceasta s-a raspandit in sudul Americii, iar in 1895 a fost identificata in Florida.
In anul 1904 a fost mentionata prezenta sa si in California. Aceasta planta atractiva a fost adusa de turisti in peste 80 de tari din lume in secolul trecut.
In prezent Eichhornia crassipes este intalnita in statele din sudul SUA, New York, Virginia, Kentucky, Missouri, Alabama, Texas, Arizona si California, populand aproape doua milioane de hectare de rauri si lacuri.
Zambila de apa este o planta acvatica ce poate ajunge pana la inaltimea de 0,5 metri. Aceasta creste pe lacuri, iazuri, rauri si mlastini.
“Aceasta planta creste abundent in apele cu un mare continut de nutrienti si de aceea este utilizata in epurarea apelor uzate. Poate suporta variatii mari de nivel al apei, curenti, aciditate si cantitati reduse de nutrienti. Sistemul radicular este populat de multe nevertebrate si insecte, iar frunzele sunt consumate de unele pasari”, a explicat cercetatoarea Marioara Godeanu.

1 hectar de zambile de apa ar putea sa acumuleze din apele menajere azotul generat de aproape 595 de persoane
Zece zambile se pot inmulti pana la 60.000 si pot acoperi un hectar de apa in doar opt luni
Marioara Godeanu, prof. univ. dr.

Un hectar de zambile de apa genereaza o cantitate de oxigen care asigura necesarul pentru 500 de persoane timp de 24 de ore
Marioara Godeanu, prof. univ. dr.

Eichhornia crassipes – zambila de apa

Eichhornia crassipes

Water hyacinth, Eichhornia crassipes, floare zambila de apa

Eichhornia crassipes - zambila de apa, planta iaz si acvarii

Eichhornia crassipes

Water hyacinth, Eichhornia crassipes

floare Eichhornia crassipes, water hyacinth

De vanzare plante acvariu si iaz: Zambila de apa – Eichhornia crassipes, salata de nil, pui Nymphaea micrantha, trimitem oriunde in tara prin curier sau posta romana comenzi de minim 30lei +taxe transport,

telefon: 0765.440.466

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.